Seria Deconectat #163 • Povești de adormit adulții LIVE
• Joi, 23 iunie 2022
• Ora: 20:00
• UZINA – str. Piața Amzei nr.5, București
• Acces: 50 lei
• Rezervări: contact@uzinacoffee.ro
• Întrucât numărul de locuri este limitat, vă rugăm să faceți rezervări din timp, pe email.
• Ora: 20:00
• UZINA – str. Piața Amzei nr.5, București
• Acces: 50 lei
• Rezervări: contact@uzinacoffee.ro
• Întrucât numărul de locuri este limitat, vă rugăm să faceți rezervări din timp, pe email.
,,O surpriză în adevăratul sens al cuvântului, cu cele trei feminine talentate: Dana Florian, alias Dana Năzdravana, Elena Albu / Le’Ana COZnZeana, Iulia Badulescu / Iuliana Consăteana! Sens, miez și subtilitate, într-un soi de vodevil contemporan, plin de haz, adorabil din punct de vedere muzical.”
Olivia Cristina Sima – jurnalist Radio România Internațional
Olivia Cristina Sima – jurnalist Radio România Internațional
Premiera spectacolului a avut loc pe 1 Aprilie, la Pitești, în sala mare a Teatrului ,,Alexandru Davila”.
,,Povești de adormit adulții” ar putea fi un stand-up melody, dar este mai mult decât o luare la ,,roast” a societății contemporane și o punere sub lupă a paternurilor și tarelor colective. ,,Povești de adormit adulții” este și o privire introspectivă și filosofică asupra vieții.
Spectacolul transportă privitorul prin toată gama de emoții și reacții: de la zâmbetul amar, la râsul în hohote și lacrimi în colt de ochi. Este complex, așa cum este, de altfel, și viața. Își propune să ofere nu doar o oră și 20 de minute de vers de calitate și muzică inspirată, ci și teme de reflecție.
Spectacolul este ofertant atât din punct de vedere al mesajului și versului, cât și din punct de vedere muzical, fiind folosite o serie întreagă de instrumente: chitare, vioară, mandolină și instrumente de percuție.
Personajele de poveste aduse în actualitate constituie pretexte pentru transmiterea mesajului, în bună parte, social:
,,A fost odată ca niciodată” introduce spectatorul, din debut, în țara în care Împăratul Roș’ și cel Galben se succed, păgubos, la putere. ,,Prințesa” face ce știe mai bine: așteaptă un Făt-Frumos care să-i dea un sens în viață. Făt-Frumos, în schimb, este bărbatul efeminat ce stă mai mult la barber-shop. Zmeul, cel ce băga în toți frisoane, e sclav al mândrelor cu toane. Muma-Pădurii este corporatista cu reale probleme emoționale, dar care reușește să-și găsească echilibrul și încrederea de sine. Calul, personaj secundar în povești, dar care face toată treaba dificilă, ajunge pe canapeaua psihanalistului întrucât nici în lumea reală nu-i este mai ușor: ,,E plină muzica românească de cai, dar niciun cal nu a primit drepturi de autor!”. Spectatorul mai este teleportat emoțional în Țara Împăratului Roș’, țară a dictaturii, unde ,,chiar și copiii făceau roșu-n gât”, dar și în Țara Împăratului Verde, unde are loc un casting pentru fata împăratului, iar probele inițiatice constau în înfruntarea sistemului profund corupt și a tentațiilor de tot felul.
,,Fata Moșului”, întruchipând categoria ,,domnițelor” întreținute și oportuniste, întregește în mod inedit tabloul social pestriț. Scenaristul nu dă sentințe și nu judecă, ci își conturează personajele în mod ludic, fără să râdă de ele, ci împreună cu ele.
La polul opus, cântece precum ,,Drumul”, ,,Povestea ta” și ,,Am încălecat pe-o șa” invită la o profundă introspecție, de data aceasta personală, nu socială.
Cele 15 cântece sunt legate de dialoguri, majoritatea în versuri, ceea ce oferă momentelor acea teatralitate care duce spectacolul în zona de musical.
Mesajele sunt transmise pe ritmuri de blues, jazz, folk, bossa nova, reggae, rock’n roll, rapp și chiar și manea, astfel încât spectatorul nu are timp să se plictisească.
,,Povești de adormit adulții” ar putea fi un stand-up melody, dar este mai mult decât o luare la ,,roast” a societății contemporane și o punere sub lupă a paternurilor și tarelor colective. ,,Povești de adormit adulții” este și o privire introspectivă și filosofică asupra vieții.
Spectacolul transportă privitorul prin toată gama de emoții și reacții: de la zâmbetul amar, la râsul în hohote și lacrimi în colt de ochi. Este complex, așa cum este, de altfel, și viața. Își propune să ofere nu doar o oră și 20 de minute de vers de calitate și muzică inspirată, ci și teme de reflecție.
Spectacolul este ofertant atât din punct de vedere al mesajului și versului, cât și din punct de vedere muzical, fiind folosite o serie întreagă de instrumente: chitare, vioară, mandolină și instrumente de percuție.
Personajele de poveste aduse în actualitate constituie pretexte pentru transmiterea mesajului, în bună parte, social:
,,A fost odată ca niciodată” introduce spectatorul, din debut, în țara în care Împăratul Roș’ și cel Galben se succed, păgubos, la putere. ,,Prințesa” face ce știe mai bine: așteaptă un Făt-Frumos care să-i dea un sens în viață. Făt-Frumos, în schimb, este bărbatul efeminat ce stă mai mult la barber-shop. Zmeul, cel ce băga în toți frisoane, e sclav al mândrelor cu toane. Muma-Pădurii este corporatista cu reale probleme emoționale, dar care reușește să-și găsească echilibrul și încrederea de sine. Calul, personaj secundar în povești, dar care face toată treaba dificilă, ajunge pe canapeaua psihanalistului întrucât nici în lumea reală nu-i este mai ușor: ,,E plină muzica românească de cai, dar niciun cal nu a primit drepturi de autor!”. Spectatorul mai este teleportat emoțional în Țara Împăratului Roș’, țară a dictaturii, unde ,,chiar și copiii făceau roșu-n gât”, dar și în Țara Împăratului Verde, unde are loc un casting pentru fata împăratului, iar probele inițiatice constau în înfruntarea sistemului profund corupt și a tentațiilor de tot felul.
,,Fata Moșului”, întruchipând categoria ,,domnițelor” întreținute și oportuniste, întregește în mod inedit tabloul social pestriț. Scenaristul nu dă sentințe și nu judecă, ci își conturează personajele în mod ludic, fără să râdă de ele, ci împreună cu ele.
La polul opus, cântece precum ,,Drumul”, ,,Povestea ta” și ,,Am încălecat pe-o șa” invită la o profundă introspecție, de data aceasta personală, nu socială.
Cele 15 cântece sunt legate de dialoguri, majoritatea în versuri, ceea ce oferă momentelor acea teatralitate care duce spectacolul în zona de musical.
Mesajele sunt transmise pe ritmuri de blues, jazz, folk, bossa nova, reggae, rock’n roll, rapp și chiar și manea, astfel încât spectatorul nu are timp să se plictisească.
Text: Iulia Bădulescu
Muzica: Iulia Bădulescu, Dana Florian și Elena Albu
Regie: Elena Albu
Lighting designer: Elena Albu
Muzica: Iulia Bădulescu, Dana Florian și Elena Albu
Regie: Elena Albu
Lighting designer: Elena Albu
Distribuția:
Elena Albu – vioară, chitară, percuție, voce
Dana Florian – chitară, mandolină, percuție, voce
Iulia Bădulescu – chitară, percuție, voce
Elena Albu – vioară, chitară, percuție, voce
Dana Florian – chitară, mandolină, percuție, voce
Iulia Bădulescu – chitară, percuție, voce
0